Focaccia cu masline si rosii uscate sau noua mea obsesie pentru aluatul cu drojdie

Iarna asta am mancat cei mai buni melci cu scortisoara(cinnamon buns) de pe lume. Erau foarte simpli, un aluat cu drojdie, extrem de moale si de pufos si deloc uscat, uns cu scortisoara si zahar si rulat ca un melc. Atata tot, ceva foarte simplu, dar in capul meu mancam perfectiunea culinara. Cand stii sa faci melci din-aia poti sa te lasi de gatit!!! (Cred totusi ca melcii aia perfecti erau facuti in fabrica, de un robot al fericirii, pentru ca nu pot sa-mi imaginez ca iese ceva asa de bun fara potentiatori de arome si agenti de afanare, indiferent ce-or mai fi si aia).
Atunci am avut o revelatie ca trebuie sa invat si eu sa fac aluat cu drojdie (de fapt incercasem de cateva ori si mi-a iesit de fiecare data un aluat cauciucos si uscat, poate trebuia sa ma hotarasc mai devreme).
Tot ce credeam ca stiu pe vremea aia despre framantat era ca e o chestiune de putere, tre sa bati aluatul pana cedeaza psihic.
Dupa ce am abordat treaba asta stiintific si m-am uitat la o gramada de filmulete despre framantat pe youtube, se pare ca cel mai important cand framanti e sa intinzi aluatul sa ajuti formarea glutenului si sa-l aerezi ca sa fie pufos. Chiar daca esti incepator, daca folosesti cele 3 miscari de baza (apasat- pentru intins, indoit-pentru aerat si intors-ca sa aplici pasii anteriori pe toate partile aluatului) timp de 10 minute pe un aluat, sansele tale de reusita sunt la 80% (comparat cu 0% cand il bati violent timp de 2 minute).
Va invit sa vizionati un filmulet si sa cititi un articol care va zic tot ce trebuie sa stiti la inceput:
1. despre framantat:

2. cum iti dai seama ca esti gata?
A se citi aici.

Potrivit cu aceasta teorie lunga, am o reteta delicioasa de focaccia de la Gordon Ramsay care e potrivita pentru incepatori si pe care va puteti antrena. (Si apropo, sunt singura care se simte ca in vacanta de vara petrecuta in Italia cand mananca foccacia? hmmm...)

Nivel de dificultate: mediu/incepatori
Portii: multe
Timp de preparare: 1 ora

Ingrediente:

• 250 g faina 
• 1/2 lingura gris
• un pachet de 7 g de drojdie uscata
• 25 ml ulei de masline
• 160 ml apa calduta
• 40 g masline negre taiate felii
• 75 g rosii uscate
• 1-2 ramurele de rozmarin proaspat
• sare si piper

Mod de preparare:

• Intr-un bol se amesteca faina, grisul, drojdia cu cateva prize de sare.
• In alt bol se amesteca apa cu uleiul de masline
• Se face o fantana in mijlocul fainii si se toarna treptat amestecul de apa cu ulei peste faina. La inceput se poate amesteca faina cu apa cu o lingura, pana incepe sa se lege aluatul, dupa-aceea se poate pune aluatul pe o suprafata curata cu putina faina si se amesteca aluatul de mana timp de 10 minute precum e descris mai sus.
• Se pune aluatul intr-un bol, se acopera bolul si se pune intr-un loc cald la crescut pentru 30-60 de minute (pana se dubleaza in dimensiune)
• Se incalzeste cuptorul la 200 de grade
• Se pune aluatul crescut intr-o tava unsa cu ulei (eu am folosit o tava rotunda de 23 cm, dar se poate folosi si una patrata de 20 cm; dupa reteta originala ar trebui una dreptunghiulara de 20x14 cm)
• Se presara sare peste aluat.
• Aluatul trebuie intins in tava cu mana, de aceea e bine sa va ungeti pe degete cu putin ulei si sa intindeti aluatul cu degetele pana ajunge in toate colturile tavii
• Se pun maslinele si rosiile peste aluat, impingandu-le in aluat pana se mai vede doar putin din ele.
• Se pune sare si piper si se imprastie rozmarinul deasupra.
• Se presara putin ulei de masline deasupra si se pune la cuptor pentru 30 de minute.

Se pastreaza bine intr-o cutie de plastic care se inchide ermetic si e foarte buna si la 2 zile dupa ce a fost coapta.

P.S. da, am furat poza de pe net ca a mea era groaznic de urata. E greu sa faci poze faine in general, dar daca mai ti-e si foame si tre sa te grabesti sa faci poza ca sa poti manca dupa-aia, rezultatele sunt de obicei sub-mediocre.